Balta's stories

Mi s-a întâmplat cel mai ciudat lucru din ultimul timp, din umbra tastelor realizand asta m-am decis să mă destăinui. Stând la obișnuita coadă de Sâmbătă de la supermarket, auzeam un scâncit de copil...eh nimic deosebit, ajung în față pentru a plăti cumpărăturile iar scâncetul devenea un plâns de copil, parcă abandonat. Acea făptură îmbrobodită s-a uitat cu ochii umezi la mine, cu gurița căscată, cu plânsul lui mic care acoperea tot ce spunea radioul. Cele câteva clipe au făcut ca mintea mea să se gândească la fel și fel de scenarii cum aș putea liniști un copilaș și cum aș fi putut să îi aduc pe fața-i drăgută zâmbetul acele care te face să uiți de răutate și alte prostii. Așa pur cum era cerea ajutor prin plânsul lui...voiam să-l ajut! Toată lumea se strânsese în jurul lui încercând să-l liniștească, dar nimeni și nimic nu putea face asta. Exista o singură persoana în acel supermarket capabilă de lucrul ăsta dar îl lăsase pentru câteva cumpărături. În general nu-mi place să văd o...

Da, 10 oct este ziua când din plictiseală sau nu, din dorința de a avea ceva al meu, m-am înregistrat pe blogger pentru a-mi crea un blog. Care de-a lungul a celor 4 ani a avut din pareri contra și pro, am fost și încurajat și descurajat...dar mă rog nu o fac pentru ceva anume ci doar din pasiune de a-mi pune gând cu gând, ascunse sau nu pe o pagina html...cel mai mult mă bucură că începe să aibe o istorie, că prietenii mei se uită și mulți dintre ei mă felicită, că dau curs unor discuții....mă bucur ori de câte ori văd o vizualizare în plus sau ori de câte ori somnul de Adi Bucur mă corectează ca am gresit ceva... Îmi aduc și acum aminte de prima postare...amuzantă dar sunt amintirile mele și mă bucur că vă place și vă uitați. Pentru asta la aniversarea cu numarul 4 a blogului meu, Mihai Baltă vă multumește că-i accesați blogul! Ca o amintire...uitați și prima postare! „ Fotbalul este o pasiune mai veche de-a mea și nu mă feresc să spun că nu joc foarte bine fotbal dar este î...

E da! Astăzi prima zi din proiectul „Master și gata cu școala”...după ce am cautat amfitreatrul ăla ceva timp cu Moise Adrian și Daniel Moldovan..pășim într-o sală plină de fete la prima materie...Psihodiagnoză...acum asteptăm petrecerile ce va să vie și sa ne gasim de muncă!!!

Astăzi, nemaipomenita plecare la București. Am plecat cu al meu Cosmin veseli...uu mergem sa facem rele...când aproape de Drajna, coadă...dar cum să vă zic...nu coadă, codoi să vă puteți imagina...Se vede un tren, clar barieră...A trecut trenul noi nu plecam...câtiva zeloși deja o luau pe contrasens...deja invocam poliția....avea de luat permise...nimic....tot treceau ....toți care stăteam în coloană nu mai suportam să vedem nesimțirea celor ce se băgau aiurea...mașini din coloană se puneau pe orizontală să nu mai treacă....în vacarmul creat am zis să gustați și voi puțin din adevărata Românie!!!! aaa...ce să mai pui că și campionii României cei de la oțelul galați au depășit că de ..sunt campioni....HUUUAAA RUȘINE SĂ VĂ FIE... ATENȚIE!!!Următorul filmuleț are un conținut extrem de vulgar...datorat nervilor acumulați de la compatrioții noștri lipsiți de bun-simț! Restul este doar caterincă!

Stăteam nepăsător la calculator, știrile mergeau parcă nebăgate în seamă, când îmi intră prin urechiuse o știre precum scumpii noștri aleși vor să pună o taxă și pentru petreceri. Gen în plină nuntă poate veni un inspector cu un om al legii, iar în lipsa taxei achitate să pună capăt distracției. Mesaj pentru aleși! Mă am înteles să puneți tot felul de taxe, tot felul de impozite care le visați voi în timpul sedințelor, dar nu ne puteți lua mă bucuria de a ne distra indiferent din ce motiv. Nu înteleg de ce trebuie să fiți și mai nesimțiți decât erați!!!! În loc să ne luați nouă, vă rog eu să vă mai stăpâniți și voi de la cheltuieli inutile, să nu vă mai votați fel si fel de pensii care vi le inventați, să nu vă mai mușamalizați afacerile și să votați legi pentru buna funcționare a lor și să încercați măcar să ne scoateți în ultimul ceas din căcatul în care ne adânciți zi de zi... Nu pot să cred că o să apară o asemenea taxa...nu pot să cred că românii sunt atât de delăsători s...

Din categoria „cel mai prost weekend” citire. Faptul că vine când vrei să te simți bine, când îți faci planuri este cel mai descurajator. Vine cu o lene d-aia nesimțită și cu o stare foarte aiurea în care patul ți-e singurul apropiat! Glumele nu mai par amuzante, toate lucrurile din casa par departe și emisiunile de la tv sunt plictisitoare!! Răceala este incredientul pentru o salata de tuse, stat în pat, curs nasul,etc dintr-un weekend ratat... Însănătosire grabnică!

Fără, doar și poate Steve Jobs este pe buzele tuturor astăzi, nu pentru că a mai inventat ceva, ci pentru că acesta a trecut în neființă răpus de acest cancer nemernic care face din ce în ce mai multe victime. Nu scriu articolul după un laptop de-al lui Steve sau de pe vreun Iphone. Sunt coplesit să știu că am fost contemporan cu omul care va fi amintit mereu pentru inventiile care le-a făcut de-a lungul vieții sale. Ca orice geniu, are o poveste interesantă, care am citit-o de nenumărate ori în ultimele ore, pentru că așa se întâmplă la noi după ce moarte cineva se scrie despre el/ea. În fine, revenim la Steve, un om de o inteligență remarcabilă, care a revoluționat multe din sectoarele tehnologiei moderne. Nu am scris articolul să plâng moarte lui Steve Jobs, sau să îi fac o bibliografie, l-am scris doar să îi multumesc pentru contribuția enormă pe care a adus-o tehnologiei! Multumim Steve Jobs ...R.I.P

Probabil titlul postarii te va duce la o melodie a vremii, dar nu este despre ea...e despre mine...stând ațintit în scaunul de acasă cu laptopul în brațe încercând să scriu ceva inteligent, de obicei zic doar aberații. În căști răsună o melodie romantica...și odată cu ea îmi aduce puțin din bucuria sentimentului care nu l-am mai simțit demult, poate că nici nu îmi doresc prea tare, dar nu se știe de unde vine, te lovește și cazi în mrejele ei ...Probabil multi dintre voi știu ca au trecut 3 ani frumoși la Constanța pe care nu-i voi uita cândva. O etapa a vieții a trecut pe langă mine fără să îmi dau seama prea tare ce se întâmplă, doar trezindu-mă „transferat” la București, unde voiam să fiu printre nebunii mei ... Iată ca am mai crescut puțin, am mai adaugat o diplomă și mergem ...după cum spune titlul postării tot mai sus...și asa tot o să urcăm toata viața până va veni momentul să cadem de sus și să ne odihnim ..