Grăbiți

Stăteam și mă gândeam că ne văităm că trece timpul repede. Așa este! Defapt, cred că noi îl grăbim, noi suntem cei ce nu mai avem răbdare. Ne place să spunem că suntem în „secolul vitezei” și asta se vede și în micșorarea răbdării noastre, fie că așteptăm un film să apară, un serial, orice, vrem să treacă timpul mai repede, iar după ne mirăm că a trecut. Nici timpul nu mai e ce-a fost!

E destul de trist, căci timpul este cea mai valoroasă resursă a noastră și uneori ne batem așa de mult joc de ea. Uneori am impresia că uităm să trăim și nu ne dăm seama ceea ce este mai important pentru noi, doar când nu mai este TIMP, băgăm capul în online și în telefoane de dimineață până seara, uităm să fim oameni, suntem sensibilizați foarte greu și foarte rar, etc.

Suntem răi, avem multe păreri și nu prea ne mai interesează decât de noi! Cam în direcția asta merge lumea modernă. Dar sper să fie doar o iluzie a mea și să gândesc total greșit!

Mă deranjează că găsesc fel și fel de specialiști în toate pe internetul din zilele noastre, care defapt nu știu mai nimic, dar au o gură bogată. Mi-e silă de replica „dacă nu îți convine, pleacă!”, dar din păcate o aud tot mai des în societatea din zilele noastre.


Tocmai de aceea încerc să „fug” de toate astea, să mă ascund de energii rele și să îmi trăiesc viața în bula mea unde cred că lumea luptă să fie mai bună, unde sentimentele sunt sincere și unde timpul trece greu! Mi-e dor de tot ceea ce era înainte, când familia mea era completă. Încă blestem anul 2013(anul în care am început să îl port pe tata în amintire) și cred că 13 este cu ghinion pentru mine. ....

Va salut!