Balta's stories

Au început dintr-o joaca, ceea ce s-a dovedit o foarte frumoasă poveste de iubire, care s-a concretizat cu o deosebită petrecere weekend-ul ăsta. Relu și Mișa au fost în prim-plan. Ei și-au mărturisit iubirea și au jurat legămând în fața Domnului, la o Biserică din Crangași. Ceea ce a urmat este greu de exprimat în cuvinte. Rezumându-mă aș putea spune că a fost epic. În formă mare Bogdoru, împreună cu mine și cu ceilalți nuntași am creat o atmosferă care sunt sigur că va fi povestită de toți mult timp de acum încolo. Am avut parte de costumații inedite din partea formației și de niște cântece deosebite, de dans profesionist din partea localului, de karaoke, de multă caterincă, de mult tineret și de compania plăcută a tânărului cuplu. Pot să spun că a fost o nuntă care nu o să o uit prea curând și îi felicit pe tinerii căsătoriți pentru minunata petrecere care au organizat-o. Acum nu rămâne decât să asteptăm fotografiile și filmul distracției... Casă de piatră și asteptăm bot...

Vlad Munteanu, aka D Å C, un rapper pe care l-am descoperit ascultând muzica care o ascultă și bunul meu prieten Cosmin. O muzică mai altfel, un altfel de rap, un altfel de tip, mai nou urmăresc și pe celebrul facebook despre munca lui și ceea ce face. Într-o zi am văzut un post al lui prin în care era frapat ca lumea nu distige, brand-ul D Å C, să zic așa, de persoana Vlad Munteanu. Interesantă perspectivă asupra lucrurilor. Nu l-am cunoscut, dar prin ce face și prin ceea spune, pot spune că e un tip super ok. Ce știu de Vlad? Născut pe 29 Dec 1980, probabil București, nu știu, a ars-o și prin școală, a absolvit Universitatea Tehnică de Construcții București, a absolvit S.N.S.P.A-ul, un tip citit citit pot spune cu o mare pasiune MUZICA....Și cam atât știu. Omul s-a regăsit printre versuri și a ajuns D Å C, a scos fel și fel de melodii, dar mai încolo de melodii a încercat să transmită mesajul clar și răspicat la ceea ce simte el...prin versuri. Și culmea, după parerea mea a i...

www.facebook.com Firește că am văzut o prostie de articol la cei de la Antena 1 cu privire la metodele de agățat. Bineînțeles că din acest reportaj, fetele, femeile și doamnele au fost victime ale acțiunii acestor ființe barbare, bărbatul. Este drept că de-a lungul timpului specia noastră, dar și a voastră s-a diversificat de la baștinași la domni manierați pînă la mult întâlnita foarmă găsită astăzi, cocalarii, iar femeile acelea fără drepturi, au devenit, domnițe și doamne până la forma întalnita astăzi majoritar pițipoanca. Este la fel de drept că mințile noastre au evoluat mai mult sau mai puțin de ambele tabere. Ideea este că bărbații sunt mereu de vină și nu înțeleg de ce? Unele comportamente sunt induse de actiunile femeilor care vrând să fie dive sau nu știu ce, atrag capetele pătrate șicanându-le liniștea, iar din tot jocul ăsta de-a cuceritul toți vor fi catalogați drept niște specimene gen „dăăăă”, care sunt puși numai pe sex. Mă tot abat de la subiect, unde vreau...

www.piccsy.com Era musai să fac una. O postare...da! e noul an, 2013, am lăsat în spate un an frumos, plin de multe surpize, aventuri și distracții. Aș vrea ca 2013 să fie cel puțin cât a fost precedentul și aș fi cel mai fericit. Concediul mi s-a terminat, sărbătorile au trecut, trebuie să ne luam la trântă cu acest două mii treisprezece care ne-a ieșit în cale. La postarea asta vreau să mă uit de 31 Decembrie 2013 și să văd ce am realizat din tot ce mi-am zis. Primordial sau nu, trebuie să termin masterul, 17 ani de scoală, cine ar fi crezut, ca îți pot aduce beneficii, toate prostiile învățate la scoala... Un al doilea „must” ar fi acel nenorocit de aparat care-mi blesteamă viața și este visul meu. Nu știu ce și cum voi face dar sigur o sa trag multe cadre daca-l voi avea. Un al treilea, să-mi consolidez locul an Macromex, să demonstrez că pot face față proiectului în care am intrat și nu în ultimul rând să nu dezamagesc oamenii care au avut încredere în mine până acu...

Ma uit in ochii tai acum stiu prin ce treci Esti ca si mine, obisnuit cu noptile mai reci Ca unu ce a crescut in puf nu poate sa scrie ce scriu Nu poate sa simta ce simt, ca nu a simtit-o pe viu, Nu am avut tot ce-am vrut Totusi ma simt implinit Ca atunci cand sunt ai mei langa mine sunt mai fericit Decat cei ce inoata-n bani dar n-au nimic pe bune Ca doar banii sunt motivu k in juru lor e lume, E prea usor sa mori ca se traieste mai greu Si sinuciderea e un act de lasitate zic eu, Tu ma asculti ce spun cand ai tai nu au timp de tine Istoviti de-atata munca sti ca asa vor fi si maine, Esti roman mah, si uneori te doare al dracu', Cand nu te regasesti in Creanga ci in Nimeni Altu', Realitatea joaca dur, foamea-ti joaca pe masa, Iati un portar mai bun sa-ti dea afara din casa, Fericirea-i cantarita in baloane de sapun, Ele se sparg cand visele ti se prefac in scrum, Nu pierde vremea acum si ia aminte la ce spun, Cand simti prea multe goluri in stomac iati un portar mai bun ...

Ei da, n-am mai scris demult, acum nu mai vin cu vreo poezie sau ceva de genu, doar despre faptele ce vor urma. Iar a fost 1 Decembrie, iar mare paradă, mare. Lume multa adunată și iar n-am avut și eu aparatul la care tot salivez să îmi pun în practică un căcat de pasiune. Vor mai urma poate multe evenimente când nu îl voi avea dar îl astept. Trecem peste, nu vreau să mă plâng că n-am facut nici vreun efort deosebit să mi-l iau. Asadar vor veni iar sărbătorile. Spiritul. Iar va fi aglomerație, că nouă românilor ne place să ne înghesuim. Este singura chestie care mă dezgustă în perioada asta, dar sunt altele care știu că îmi vor face placere, gen că se va simți un aer de sărbătoare care doar în perioada aceasta a anului este, că lumea încearcă să fie mai bună oferindu-și cadouri, că totul va fi învelit în luminite de la case până la străzi și orașe. A fost mereu și va fi special. Va veni Crăciunul cu a lui magie, când toată familia va sta la masă, va petrece, va uita de griji și ...

Ei și dezamagirile iar scot un fel de poezie... Dimineața ne trezim, Stăm la muncă să muncim, După bani noi alergăm, În roboți ne transformăm, Este cursul vieții, n-ai ce face, Pentru bani nu avem pace, Facem tot ca să avem, Parcă e un fenomen. E urât că viața-i scurtă, Dumnezeu n-a dat-o lungă, Noi în loc să ne distram, După bani iar alergăm, Sincer, nu-mi place deloc, Când văd că sunt dobitoc, Iar mă las purtat de gând, Și cam tot la bani ajung. Iar o zic și tot insist, Mi-ar plăcea să fiu artist, Să fac totul din plăcere, Să nu am nicio durere, Dar cum n-am fost înzestrat, Rămân al banilor sclav, Că mă zbat să fie bine, Pentru ei și pentru mine Linie cînd eu am tras, Văd că n-am avut răgaz, În viață să mă distrez, Și c-am fost și eu corupt, Să duc viața care-o duc. Ridic un pahar și beau, Pentru banii ce nu-i iau, Mâine o să mă trezesc, Pentru banii ce-i muncesc.